Studiu asupra fricii de zbor în România

Studiu asupra fricii de zbor în România. Era necesar unul, pentru a știi în ce direcție și cum să luăm măsuri pentru a-i ajuta pe aviofobi să călătorească mai relaxați.

Așa că acum câteva luni am demarat un chestionar online, intitulat “frica de zbor la români”, în rândul pasagerilor companiilor aeriene, la care până în prezent au răspuns peste 232 de persoane.

Noi ne-am apucat să centralizăm și interpretăm răspunsurile primite ceva mai devreme, iar în continuare îți vom spune care sunt rezultatele acestui studiu asupra fricii de zbor în România. Rezultate care fac parte și din Lucrarea de Disertație cu același nume, susținută în fața unei Comisii a Facultății de Inginerie Aerospațială, din cadrul Politehnicii București.

Studiu asupra fricii de zbor în România – Rezultate

Din totalul celor care au completat chestionarul “Frica de zbor la români”, 69,5% sunt de sex feminin, iar 30,5% sunt de sex masculin. O analiză sumară şi neprofesionistă ne-ar putea duce cu gândul la faptul că ar exista de două ori mai multe femei aviofobe în România decât bărbaţi, ceea ce este fals. De fapt, persoanele de sex feminin au o capacitate mai mare de a-şi recunoaşte anumite „slăbiciuni” în public, în comparaţie cu persoanele de sex masculin. Această argumentaţie se bazează şi pe rezultatele studiilor făcute în alte ţări (SUA, UK, Canada etc.) care au arătat că diferenţele între numărul femeilor şi bărbaţilor afectaţi de aviofobie se încadrează într-o marjă de 5-7% (conform cu datele furnizate şi publicate pe www.anxieties.com, www.flyfright.com şi www.fearofflying.com).

Repartiţia pe vârste a respondenţilor arată o situaţie interesantă. Din totalul celor 208 de subiecţi, 8,3% fac parte din categoria de vârstă 18-25 de ani, 39,4% din categoria 25-35 de ani, 29,1% se încadrează în limitele de vârstă 35-45 de ani, în timp ce 23,2% au vârsta peste 45 de ani.  Cea mai mică pondere o au subiecţii care fac parte din categoria de vârstă 18-25 de ani, cu doar 8,3%, iar explicaţia ar putea fi faptul că aceştia nu au fost încă obligaţi de activităţile lor cotidiene să călătorească cu avionul, sau să gandească la posibilitatea unei călătorii. O altă explicaţie plauzibilă ar fi că ei nu dispun de mijloacele materiale pentru a putea călători cu avionul, ceea ce înseamnă că nu au făcut-o până acum şi este posibil ca să nu fie în cunoştinţă de cauză în legătură cu frica de a zbura.

În ceea ce priveşte frecvenţa zborului cu avionul, situaţia se prezintă în felul următor: 65,5% dintre cei chestionaţi au zburat puţin cu avionul (1-5 ori), 12,8% au zburat de multe ori cu avionul (5-10 ori), 11,8% au zburat foarte mult (peste 10 ori), în timp ce 9,9% dintre subiecţi nu au zburat niciodată şi nici nu au de gând să zboare.

9,9% aviofobi

38,4 % dintre pasageri au avut parte de un zbor cu probleme.

Persoanele aviofobe se regăsesc printre cei 9,9% dintre cei care au completat formularul. Toţi ceilalţi, chiar dacă au zburat mai mult sau mai puţin, au găsit căi de a-şi ţine sub control aviofobia. Cu toate că informaţiile de pe website, dar mai ales cele primite la seminarii, le sunt utile mai ales persoanelor aviofobe, acest lucru nu înseamnă că ele nu sunt folositoare şi celorlalţi subiecţi care reuşesc totuşi să zboare cu avionul, în ciuda faptului că au o frică de zbor recunoscută şi asumată.

Chestionaţi dacă au întâmpinat incidente în timpul zborului cu avionul, 38,4% din subiecţi au răspuns că au avut parte de un zbor cu probleme, 52,2% au spus că nu au avut parte de un zbor cu probleme, iar 9,4% au răspuns negativ, deoarece nu au zburat niciodată cu avionul. Se poate observa, din nou, că persoanele aviofobe care nu şi-au înfrânt frica de zbor se regăsesc în cei 9,4% din subiecţi. Totodată, este de evidenţiat faptul că doar unul din patru subiecţi a avut parte de un zbor cu incidente, sugerând că frica de zbor a majorității este una interioară, mentală şi nu ţine de realitatea unei călătorii cu avionul.

Dintre cele mai des menţionate probleme întâmpinate la cei 38,4% dintre respondenţi (adică 80 dintre subiecţi) au fost: turbulenţele/golurile de aer (45 de răspunsuri, reprezentând 56% dintre ele), furtuni (15 de răspunsuri, reprezentând 19% dintre ele), probleme la aterizare (11 de răspunsuri, reprezentând 14% dintre ele), incidente tehnice înainte de decolare (6 de răspunsuri, reprezentând 7% dintre ele), alte probleme (3 de răspunsuri, reprezentând 4% dintre ele).

Pentru a cuantifica gradul în care le este frică să zboare, cei care au completat chestionarul au fost invitaţi să răspundă folosind calificative de la 0 la 10, unde 0 reprezintă o lipsă totală a fricii, iar 10 cel mai înalt grad al acesteia. Rezultatele obţinute au fost: 0 au spus doar 0,5% din subiecţi, 1 au răspuns 16,7% din subiecţi; 2 au afirmat 5,4% din ei; 3 au redat 7,9%; 4 doar 2% din respondenţi; 9,4% au dat calificativul 5; 6 au răspuns 6,4% din subiecţi; 7 au răspuns 9,4% din cei chestionaţi; iar valori foarte mari au dat 16,3% din subiecţi (8), 8,9% (9) şi 13,3% (10). Răspunsuri ambigue au dat 3,8% din subiecţi.

Unul din patru dintre respondenți are o frică mare de zbor

Analizând răspunsurile primite la această secțiune, putem afirma că o treime din subiecţi au o frică redusă de zbor (32,5 % au dat calificative între 0 şi 4), un sfert din subiecţi au o frică medie de zbor (25,2% au dat calificative între 5 şi 7), în timp ce unul din patru subiecţi are o frică mare de zbor. Pe aceştia putem să-i încadrăm la persoane aviofobe (38,5% au dat calificative între 8 şi 10).

Întrebaţi ce anume înseamnă frica de zbor pentru ei, subiecţii au răspuns: frică de înălţime (32,5%), teamă de necunoscut (24,6%), frica de a nu deţine controlul (50,7%), lipsa de încredere în personalul aeronautic (14,3%), teamă faţă de problemele tehnice ce pot apărea în timpul zborului (71,4%), teamă faţă de condiţiile meteo, în special faţă de turbulenţe (51,7%), teama unei coliziuni (17,7%), niciuna din variantele menținonate (2%), altceva (5,9%).

Motive ale fricii de zbor la români și cum se manifestă aceasta

Din răspunsurile primite putem sesiza că, pe primul loc detaşat în temerile persoanelor cu frică de a zbura, se situează teama faţă de problemele tehnice ce ar putea surveni în timpul călătoriei – trei persoane din patru fiind afectate de ele, iar pe locul al doilea, o persoană din două fiind afectate, situându-se turbulenţele/condiţiile meteo şi lipsa controlului. Aceste temeri pot fi foarte mult ameliorate sau chiar înlăturate prin creşterea nivelului de informare, în special în legătură cu modul în care este construit şi în care este capabil să zboare tehnic un avion, dar şi în legătură cu felul în care se desfăşoară o cursă aeriană. Răspunsurile oferite în această privință, ne-au determinat ca informaţiile oferite la seminarii să fie axate cât mai mult pe aceste teme.

Referitor la modul în care se manifestă frica de zbor în timpul călătoriei, subiecţii au dat exemple variate, cele mai des întâlnite răspunsuri fiind: anxietate (68% din subiecţi), agitaţie (52% din subiecţi), panică (37%), nervozitate (71%), palpitaţii (66%), respiraţie greoiae (54%), tensiune musculară (45%), senzaţie de vomă (34%), senzaţie de rău generală (25%), senzaţie de gol în stomac (43%).

Chstionaţi dacă au încercat să îşi înfrângă teama de a zbura, 68% dintre subiecţi au răspuns afirmativ, în timp ce 32% din ei au răspuns negativ.

În ceea ce priveşte mijloacele prin care au căutat să îşi înfrângă teama, răspunsurile au fost variate şi interesante. Din cele mai des întâlnite, menţionăm: au continuat să zboare (78%), au apelat la medicamente (33%), au recurs la alcool (39%), prin exerciţii de relaxare (41%), prin autosugestie şi autocontrol (49%).

Referitor la percepţia respondenţilor vizavi de factorii care i-ar putea relaxa în viitor în timpul călătoriei cu avionul, aceştia au răspuns: creşterea nivelului de informare (21%), alcoolul (32%), calmantele (36%), creşterea nivelului de încredere în personalul aeronautic (58%), dormitul în timpul călătoriei (30%), consilierea psihologică (36%). O treime din subiecţi au răspuns că nu ştiu ce i-ar relaxa în timpul zborului (35%).

Demersul nostru continuă, atât prin seminarii offline, cât și prin intermediul acestui site.

Completează și tu chestionarul “frica de zbor la români” și ajută-ne să înțelegem mai bine și să combatem această fobie.

Zbor fără frică îți dorim!

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (7 voturi, medie: 5,00 din 5)
Se încarcă...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*