Contrails: între teoria „chemtrails” și încălzirea globală. Ce au descoperit cercetătorii români de la Politehnica București
Le vedem frecvent pe cer: linii albe care apar în urma avioanelor și care uneori dispar rapid, iar alteori rămân vizibile minute sau chiar ore. Sunt dârele de condensare ale avioanelor, cunoscute și sub denumirea de contrails. Sau, conspiraționist, „chemtrails”.
Dincolo de controverse, însă, un studiu publicat în 2026 de doi cercetători români – „Ce poate face aviația împotriva încălzirii globale” – arată cum acestea au un impact asupra climei.
Cum apar dârele de condensare?
Dârele albe nu sunt fum. Motoarele aeronavelor produc, printre altele, vapori de apă, iar la altitudinea de croazieră temperaturile foarte scăzute favorizează formarea cristalelor de gheață.
În funcție de condițiile atmosferice, dârele de condensare pot dispărea rapid sau pot persista și se pot extinde asemenea unor nori subțiri.
Tocmai acestea din urmă sunt importante atunci când discutăm despre impactul aviației asupra climei.
Contrails pot răci ziua și încălzi noaptea
În timpul zilei, dârele persistente pot reflecta o parte din radiația solară înapoi în spațiu, producând un anumit efect de răcire.
Noaptea însă, când nu mai există energie solară de reflectat, acestea pot reține o parte din radiația infraroșie emisă de Pământ, contribuind la încălzire.
Prin urmare, nu toate dârele de condensare au același efect climatic.
Ce au analizat
Autorii folosesc date satelitare NASA CERES și Copernicus pentru perioada 2000–2025, analizând radiația solară, radiația reflectată și radiația infraroșie emisă de Pământ.
Studiul se concentrează apoi în special asupra Europei, deoarece aici se combină trei lucruri importante: trafic aerian foarte intens, umiditate favorabilă formării contrails persistente la altitudinea de croazieră și o sensibilitate relevantă din punctul de vedere al bilanțului radiativ.
Concluzia cea mai interesantă
Autorii susțin că majoritatea contrails nu ar avea efectul climatic negativ care le este atribuit în mod obișnuit. Din perspectiva lor, problema este concentrată într-un număr relativ mic de zboruri.
Estimarea propusă în lucrare este că aproximativ 2% dintre zboruri ar genera contrails persistente în condițiile în care acestea sunt cu adevărat problematice climatic, în special noaptea.
Ce arată studiul?
În studiul Global Impact of Aviation Contrails, publicat în revista Aerospace, cercetătorii Octavian Thor Pleter și Cristian Emil Constantinescu de la Universitatea POLITEHNICA București au analizat date din perioada 2000–2025, inclusiv informații satelitare privind bilanțul radiativ al Pământului.
Un element important al analizei a fost perioada pandemiei, când traficul aerian mondial s-a redus considerabil, oferind posibilitatea comparării cu anii în care aviația a funcționat normal.
Una dintre concluziile interesante este că impactul climatic negativ al contrails ar putea fi concentrat într-un număr relativ mic de zboruri. Autorii estimează că aproximativ 2% dintre zboruri ar genera dâre persistente în condiții cu efect climatic negativ relevant, în special în timpul nopții.
Trebuie avioanele să evite formarea contrails?
O soluție analizată în industria aviatică este modificarea altitudinii sau rutei aeronavei pentru evitarea zonelor atmosferice favorabile formării dârelor persistente.
Problema este că o asemenea deviere poate însemna consum suplimentar de combustibil și, implicit, emisii mai mari de CO₂.
Din acest motiv, autorii studiului propun o abordare mai precisă: în locul evitării tuturor dârelor de condensare, ar putea fi identificate zborurile și condițiile meteorologice în care contrails produc cel mai important efect de încălzire.
Nu toate liniile albe de pe cer sunt la fel
Studiul nu spune că dârele de condensare sunt benefice pentru climă și nici nu oferă verdictul final asupra impactului lor. Cercetarea în acest domeniu continuă, iar autorii recunosc limitele analizelor bazate inclusiv pe perioada pandemiei.
Însă lucrarea aduce în discuție o idee importantă: efectul unei dâre de condensare depinde de momentul zilei, condițiile atmosferice, persistența acesteia și zona geografică.
Așadar, data viitoare când vezi o linie albă în urma unui avion, amintește-ți că în spatele ei se află mai mult decât vapori de apă și cristale de gheață.
Se află o ecuație climatică pe care aviația încă încearcă să o rezolve.
Sursă: Octavian Thor Pleter & Cristian Emil Constantinescu, Global Impact of Aviation Contrails, Aerospace, 2026, 13(4), 324.